Primele construcţii din amplasamentul actual al Mamaiei s-au construit în1906 şi constau din cabine de lemn reunite sub două Pavilioane, terminate cu câte un foişor şi o punte care înainta în mare. Inaugurarea a avut loc pe 22 augus 1906, construcţiile fiind amenajate după planurile arhitectului peisagist E. Recont, în urma extinderii portului către plajele existente în Constanta şi a mutării “băilor de mare” într-o altă locaţie, respectiv actuala Mamaia. Pentru a înlesni accesul turiştilor către Mamaia (sau ceea ce acum înseamnă zona Cazinoului din Mamaia), între gara Constanta şi staţiune se montează o linie de cale ferată pe traseul pe care astăzi se află Bulevardul Mamaia. Aceste construcţii au reprezentat centrul activităţilor turistice până la dispariţia lor într-un incendiu în 1920. Imediat după încheierea Primul Război Mondial, staţiunea se dezvoltă şi începe amenajarea ei, odată cu construirea rezidenţei de vară a familiei regale, în actualul Club Castel. În anul 1925 se construieşte Cazinoul iar în anul 1934 apare primul hotel, de fapt o vilă. Primul hotel în adevăratul sens, a fost Rex (1936), iar abia în 1957 apare şi Bucureşti (actual IAKI), care şi astăzi reprezintă mândria Mamaiei. În era comunistă, la Mamaia s-au realizat o serie de construcţii fără un plan de urbanizare, pentru a putea fi suportat avalul de turişti
atraşi de nisipul fin. Dezvoltarea staţiunii a fost în două etape : între 1959 – 1965 s-a dezvolatat partea sudică, începând cu hotelul Parc, iar partea nordică a fost ridicată în mare parte în timpul lui Ceauşescu , adică între 1982 – 1985.

